Detalii

Dacă tot e toamnă, iar unul dintre simbolurile ei sunt frunzele colorate, m-am gândit că ar fi interesant să descifrăm ce anume provoacă această simfonie a culorilor de galben, portocaliu, arămiu, roșu și chiar puținul verde care a mai rămas prin copaci.

La prima vedere, poate că acest proces pare unul simplu, dar în spatele lui se află o serie de reacții chimice. Compușii chimici care stau la baza acestor culori au în structura lor lanțuri de atomi de carbon care, în general, sunt legați între ei prin legături simple sau prin legături duble. Dacă între aceste legături chimice se formează o conjugare, adică o alternanță a simplelor legături, cu cele duble, atunci compușii respectivi pot să absoarbă diferite lungimi de undă din spectrul vizibil al luminii. Acesta este fenomenul de formare al culorilor.

Clasele de compuși chimici, denumiți și pigmenți, care se găsesc în compoziția frunzelor și care sunt responsabili de culorile toamnei sunt: clorofila, carotenoizii, flavonoidele și antocianii.

Detalii

În rândurile de mai jos, am ales să prezint trei dintre momentele esențiale prin care chimia și-a demonstrat impactul asupra societății, în anul 2016. Bineînțeles că implicațiile chimiei au fost mult mai numeroase, dar aici am ales să aduc în prim-plan cele patru elemente chimice care au completat perioada a 7-a a sistemului periodic al elementelor, cea mai polară moleculă sintetizată vreodată, precum și pe laureații Premiului Nobel pentru Chimie acordat anul acesta.

 

Au fost confirmate și denumite patru elemente chimice noi

Anul 2016 a adus confirmarea și totodată denumirea științifică pentru cele mai noi patru elemente chimice izolate și identificate. Acestea au fost adăugate sistemului periodic al elementelor și astfel a fost completată cea de-a 7-a perioadă din tabelul lui Mendeleev. Aceste elemente chimice sunt nihoniu (Nh), moscoviu (Mc), tennessin (Ts) și respectiv oganesson (Og), iar ele au fost aprobate de Uniunea Internațională pentru Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) în data de 28 noiembrie.