Ce se întâmplă când dormim?

Detalii

Expunerea etapelor normale ale somnului, proceselor care au loc în timpul somnului, explicarea miturilor existente legate de acest proces dar și sfaturi pentru un somn corect.

 

Arhitectura somnului

Atunci când dormim, organismul uman se odihnește și își reface nivelurile de energie. Cu toate acestea, somnul este o stare activă, care afectează atât bunăstarea fizică cât și cea mentală. Un somn bun este adesea cel mai bun mod de a vă ajuta să faceți față stresului cotidian sau vă recupera după o stare de convalescență.

 

Somnul este determinat de ciclurile naturale de activitate ale creierului și este format din două stări de bază: somnul paradoxal (REM – rapid eye movement) și somnul lent (non - REM), somn care este format din 4 etape. În timpul somnului, se alternează cele două stări de bază. De obicei, oamenii încep ciclul de somn cu o perioadă de somn lent, urmată de o perioadă foarte scurtă de somn paradoxal. Visele tind să apară în timpul somnului REM.

 

REM vs. Non-REM

Perioada de somn REM este marcată de schimbari fiziologice ample. Acestea includ: respirație accelerată, activitate cerebrală crescută, mișcarea ochilor și relaxare musculară. De obicei, somnul REM apare la 90 de minute de la debutul somnului. Visele apar în timpul somnului REM, ca rezultat al activității cerebrale sporite.

 

Perioada de somn non-REM este formată din 4 etape. Fiecare etapă poate dura de la cinci până la 15 minute.


În etapa 1, există o reducere a activității cu 50%, și durează între 5-10 minute. Cu toate acestea, în cazul în care o persoană este trezită în timpul aceastei etape a somnului, s-ar putea simți ca și nu a dormit.

Etapa 2 constă în perioade spontane ale tonusului muscular ridicat care alternează cu perioade de relaxare musculară. Ritmul cardiac încetinește iar temperatura corpului scade. În acest moment, corpul se pregătește să intre somnul profund. Etapele 3 și 4 sunt etape de somn adânc.

 

În timpul somnului non-REM, apare regenerea țesuturilor și consolidarea sistemului imunitar. Pe măsură ce îmbătrânim, durata acestui tip de somn scade.

 

Mituri și adevăruri despre somn

 

Mit: Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât mai puține ore de somn avem nevoie.

Realitate: este recomandat un timp total de somn de șapte până la nouă ore pentru un adult. Schimbarea obiceiurilor legate de somn odată cu înaintarea în vârstă este posibilă însă nevoia de somn rămâne aceeași. Persoanele mai în vârstă au tendința de a dormi mai mult în timpul zilei.

 

Mit: Sforăitul este o problemă comună, dar nu este dăunătoare.

Realitate: Sforăitul poate fi un semn de apnee în timpul somnului, o tulburare de somn, care este asociată cu alte probleme medicale. Apneea de somn este caracterizată prin episoade de scădere a fluxului de aer sau lipsa totală a fluxului de aer pe tot parcursul nopții.

 

Mit: Adolescentii care adorm în timpul orelor de școală au obiceiuri proaste și / sau sunt leneși.

Realitate: Adolescenții au nevoie de cel puțin 8 până la 9 ore de somn în fiecare noapte, în comparație cu o medie de 7 până la 9 ore în fiecare noapte pentru majoritatea adulților. Ceasurile biologice interne ale adolescenților îi pot ține treji seara și poate interfera cu trezirea de dimineață.

 

Mit: Insomnia este caracterizată numai prin dificultatea de a adormi.

Realitate: Există patru simptome, de obicei, asociate cu insomnia: dificultăți de adormire, trezirea prea devreme, treziri frecvente și trezirea fără a se simți odihnit. Insomnia poate fi un simptom al unei tulburări de somn sau a altor probleme medicale, psihologice sau psihiatrice. Insomnia este o tulburare tratabilă. Simptomele trebuie discutate cu un profesionist, atunci când aceste simptome apar de mai multe ori pe săptămână, și încep să afecteze funcționarea în timpul zilei a unei persoane.

 

Mit: Somnolența din timpul zilei este consecința faptului că o persoană nu doarme destul.

Realitate: Somnolența excesivă din timpul zilei poate avea loc chiar și după ce o persoană doarme suficient. O astfel de somnolență poate fi un semn al unei stări medicale sau a unei tulburări de somn cum ar fi narcolepsia sau de apneea de somn. Simptomele trebuie discutate cu un medic.

 

Mit: În timpul somnului, creierul tău se odihnește.

Realitate: Organismul se odihnește în timpul somnului. În ciuda acestui fapt, creierul rămâne activ, devine "reîncărcat", și controlează mai multe funcții ale corpului, inclusiv respirația. Somnul poate fi important pentru consolidarea amintirilor și a funcționării cognitive.

 

Sfaturi pentru un somn sănătos

  • Minimizați zgomotul cu dopuri de urechi și lumina cu jaluzele sau o mască pentru ochi. Nu porniți lumini strălucitoare.
  • Evitați să mâncați înainte de culcare, cu cel puțin două ore. În cazul în care vă este foame, un pahar de lapte sau o gustare ușoară este o alegere bună.
  • Exercitiile fizice în timpul zilei sunt benefice somnului dar trebuie efectuate cu cel puțin 3 ore înainte de culcare. Exercițiile fizice regulate ar putea promova somn profund.
  • Reglarea orelor de culcare și evitarea somnului de după amiză târzie. Somnul de după amiză este cel mai recomandat după aproximativ 8 ore de activitate.
  • Opriți orice activitate intelectuală cu o oră înainte de culcare pentru a calma activitatea mentală.
  • Asigurați-vă că dormitorul este bine ventilat și la o temperatură confortabilă.
  • Păstrați dormitorul strict pentru dormit. În cazul în care nu puteți dormi alegeți o altă cameră pentru a citi o carte sau vă uita la televizor, până când vă simțiți somnoros.
  • Nicotina este un stimulent și trebuie evitată mai ales în apropierea locului de dormit.
  • Cafeina trebuie întreruptă cu cel puțin patru până la șase ore înainte de culcare. Aceasta este prezentă în mai multe substanțe, inclusiv cafeaua, cola, ceaiul, ciocolata, și diverse medicamente.
  • Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos și s-ar putea să ajute la adormire, însă poate cauza treziri și este adesea asociat cu coșmaruri și transpirații.

 

Bibliografie și webografie